October 29, 2010

Acum


Intră în cameră şi apoi se supără pentru că am treabă sau mi-e dor de ea de cealaltă iar ea cea de acum şi de când mă ştiu nu poate să-mi spună ce mai e la televizor eu sunt incapabil să ascult ce nu mă interesează mă interesează să îmi fie dor şi să mi se apese pieptul dinspre înăuntru în afară şi invers de câte ori mă sună ea e cea căreia tu îi spui cealaltă degeaba mă iubeşti dacă nu mă înţelegi şi n-ai idee cât de rău îmi pare că astfel stau lucrurile acum aş vrea să-ţi repet că nu e târziu să mai faci lucruri şi că mai poţi fi fericită aşa cum sunt eu cu ea dar ţi-e frică şi-mi zideşti cuvintele va fi bine pentru toţi pentru că vom îmbătrâni şi vom muri numai că eu şi cu ea adică cu cealaltă vom chicoti până atunci de prezenţa unui măscărici cu pisică pe umăr ce-l imită pe michael îl cunoşti îţi plăcea de el spuneai că nimeni nu mai dansează ca el dar chestii spui şi acum despre ultimii trei sute treizeci şi trei de ani ce nu s-au întâmplat ieri noi vom îngrămădi în cap o mulţime de amintiri mereu noi şi crede-mă că avem tot timpul din lume pentru asta vom zâmbi lăuntric cu gura până la urechi nemaiavând dinţi ci doar motive şi ştiu că voi rămâne pe vecie numai al tău exact ca la televizor dar mă voi întrista căci într-o zi tu vei ieşi prima din cameră fără să zâmbeşti aşa cum vom zâmbi noi dar stai liniştită pentru că noi zâmbim şi acum aşa cum tu nu ai făcut-o şi nici nu ai de gând să o faci măcar un motiv de bucurie să ai pe michael tot de trei sute treizeci şi trei de ani nu l-ai mai văzut chiar dacă el vroia să te vadă.

October 4, 2010

Constanţa gravitaţională


Adică te trage în jos. Cu tot ce ţine de oraş. Ha ha ha, vii vara trei zile hai o săptămână, râzi, te bălăceşti, bei până pici din picioare şi astfel agăţi cu mai mare uşurinţă pentru că şi ele beau până pică din picioare şi ce picioare, ce mingi ridici la fileu ca să manipulezi tot procesul ăsta şi nu e nevoie decât să auzi şi să articulezi aproape monosilabic două maxim trei cuvinte cheie ce coincid cu intelectul domnişoarei, maniac al controlului ţi-a spus cineva vreodată? Probabil, dar atât de rari sunt cei ce ar face-o... Parcă pe vremea mea nu era aşa, pe atunci se punea problema să ştii, să exersezi, să-i pui flori în bancă sau alte chestii ce numai de firea ta nu ţineau, dar oare să fie mai bine azi când eşti tu însuţi şi se întâmplă cam tot ceea ce ai chef? Cumva şi acum se pun flori în bancă, dar măcar ştii că firea ta chiar e astfel şi probabil o singură dată în viaţă se întâmplă să fie şi ea însăşi iar treaba să meargă la început mai greu, apoi cu a treia la deal scoate-o din viteză-n vale, asemenea maşinii pe care ai ajuns s-o cunoşti atât de bine încât îi dai fix ce vrea şi poate şi ceva mai mult, ca să fie frumos şi pentru tine şi să nu se supere şi să ruginească în parcare de plictiseală sau din mai ştiu eu ce le trece maşinilor prin cap, iar după o săptămână de magnetism total observi potenţialul maxim al zonei aşa că începi din nou să vezi cum zbori, tu şi cu ea, aşa cum a fost constant şi gravitaţional vorbind.