October 29, 2010

Acum


Intră în cameră şi apoi se supără pentru că am treabă sau mi-e dor de ea de cealaltă iar ea cea de acum şi de când mă ştiu nu poate să-mi spună ce mai e la televizor eu sunt incapabil să ascult ce nu mă interesează mă interesează să îmi fie dor şi să mi se apese pieptul dinspre înăuntru în afară şi invers de câte ori mă sună ea e cea căreia tu îi spui cealaltă degeaba mă iubeşti dacă nu mă înţelegi şi n-ai idee cât de rău îmi pare că astfel stau lucrurile acum aş vrea să-ţi repet că nu e târziu să mai faci lucruri şi că mai poţi fi fericită aşa cum sunt eu cu ea dar ţi-e frică şi-mi zideşti cuvintele va fi bine pentru toţi pentru că vom îmbătrâni şi vom muri numai că eu şi cu ea adică cu cealaltă vom chicoti până atunci de prezenţa unui măscărici cu pisică pe umăr ce-l imită pe michael îl cunoşti îţi plăcea de el spuneai că nimeni nu mai dansează ca el dar chestii spui şi acum despre ultimii trei sute treizeci şi trei de ani ce nu s-au întâmplat ieri noi vom îngrămădi în cap o mulţime de amintiri mereu noi şi crede-mă că avem tot timpul din lume pentru asta vom zâmbi lăuntric cu gura până la urechi nemaiavând dinţi ci doar motive şi ştiu că voi rămâne pe vecie numai al tău exact ca la televizor dar mă voi întrista căci într-o zi tu vei ieşi prima din cameră fără să zâmbeşti aşa cum vom zâmbi noi dar stai liniştită pentru că noi zâmbim şi acum aşa cum tu nu ai făcut-o şi nici nu ai de gând să o faci măcar un motiv de bucurie să ai pe michael tot de trei sute treizeci şi trei de ani nu l-ai mai văzut chiar dacă el vroia să te vadă.

1 comment: