Post Departum

Atâta liniște deodată, iar,
e greu de suportat.

Aleg să nu ies nicăieri.

În ciuda miilor de fani
nu mă dau jos din pat.

Și, când mă dau,
mă uit la periuța mea de dinți
și văd
cum o vei folosi din nou.

E soare și, în mare,
curenții trag spre piept,
spre umăr, spre patul nefăcut,
costumele de baie uitate acasă,
m-ai învățat să nu mă mai opun.

Timpul acum se adună,
așa că vom avea destul.
În burtă un pod de fluturi crește,
nu se mai vede fum.