April 19, 2011
Primăvară
Teii au înflorit
degeaba, nu se înţeleg.
Sub ei vecinul de etaj
taie găini
şi noi îl arătăm cu degetul
ce i-l îndes gălăgios
în orbită.
Teii se scutură
şi îmi inundă ochii
cu alb mă pedepsesc
pentru că plec,
deschid porii
şi mă las pătruns
de zăpada fricii lor.
Miros a ploaie,
mă mângâie
şi-mi şoptesc
să nu îmi pară rău
c-am omorât vecinul.
Deocamdată.
April 17, 2011
April 3, 2011
March 22, 2011
Călătorie în viitor
Nervii specifici convieţuirii în trei, ton ridicat şi multe grimase. Trei ore de condus în trei. Închide radio-ul că mă doare capul. Avem treabă, deci trebuie să păstrăm liniştea cu toţii. Te-aş înjura dar n-are rost. Te-aş calma dar n-ai înţelege nimic din ce spun. Parcă mergem în Siberia, nu la două judeţe depărtare. În fine, nu contează, acum domnul procuror mă întreabă de nivelul uleiului şi de presiunea aerului din roţi. Dacă nu-i răspund cu precizie voi fi decapitat în public şi voi ajunge ca el, aşa că-i răspund conform aşteptărilor. Morţii mă-sii îi ţin pentru mine. Avocatul apărării tace, e la mâna procurorului de 34 de ani de căsnicie. Aşa era şi în tinereţe, doar că pe vremea aia existau şi momente frumoase.
Când se apropie luna de Pământ se declanşează nervii oamenilor. Dar luna nu a avut niciodată nervi.
Subscribe to:
Posts (Atom)
